În această vară a fost organizată, la Cernăuţi, cea de-a IV-a ediţie a Festivalului folcloric internaţional “În grădina cu flori multe”. Organizatorii festivalului au fost Centrul bucovinean de artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti Cernăuţi, Asociaţia Regională de Educare a adulţilor Suceava şi Centrul Regional pentru educaţie estetică „Tineretul Bucovinei”, prezentator şi principal organizator fiind Iurie Levcic – redactor al Companiei de televiziune şi radiodifuziune din Cernăuţi şi preşedinte al Centrului bucovinean.
Ansamblul folcloric “Ciobănaşul” de la Şcoala nr. 17 Botoşani, instruit de profesorul Vasile Asiminicesei şi în coregrafia lui Mihai Chelărescu, a ocupat locul I în competiţia în care s-au înscris 9 ansambluri folclorice din România, Ucraina şi Republica
“Luna viitoare, ansamblul cu care ne vom prezenta la festival poartă numele “Hora” şi este rezultatul unei “fuziuni” între Ansamblul “Ciobănaşul”, de la Şcoala 17 şi Ansamblul “Fluieraşul” de la Palatul Copiilor, condus de Ioan Enciu, punctează Vasile Asiminicesei, ce va fi director artistic al structurii nou create. Dirijor la “Hora” va fi Ioan Enciu, iar Mihai Chelărescu se va ocupa de coregrafie. Dacă luăm în calcul şi “grupa mică” de la Şcoala 17, instruită de învăţătoarea Maria Spătariu, ansamblul nou creat va avea în componenţă în jur de 80 de artişti amatori.
E cert că dragostea pentru viaţa artistică şi pentru ieşirea copiilor din cotidian îi motivează, în principal, pe cei ce îi îndrumă, din moment ce, aşa cum recunoaşte Vasile Asiminicesei “multe din componentele costumelor populare cu care apar pe scenă copiii din ansamblu sunt confecţionate pe cheltuiala noastră şi a câtorva colegi. De multe ori am suportat şi cheltuiala deplasărilor la spectacole sau festivaluri, aşa că totul pare, ades, o frumoasă nebunie”.
miercuri, 23 iulie 2008
Elevii Şcolii 17, laureaţi ai festivalului folcloric de la Cernăuţi
marți, 15 iulie 2008
Un început de drum
Până în momentul de faţă, s-au materializat mai multe proiecte în parteneriat în România şi Ucraina. Destul de cuminţi, destul de între patru pereţi, motiv pentru care am considerat că e nevoie de un proiect spectaculos, în aer liber. Am preluat ideea veche de un deceniu a lui Gheorghe Şuliuc şi împreună cu el şi cu Nikoletta Holovach (de la Departamentul pentru relaţii internaţionale de la Universitatea "Yuri Fedkovich" din Cernăuţi), am pus la cale, cu finanţare de la Primăria Botoşani, prima secvenţă a proiectului "Pe urmele lui Eminescu, pe jos". În jurul nucleului de participanţi s-au adunat zeci de oameni si sute de spectatori, prin satele prin care-am trecut, tot ce s-a întâmplat respirând emoţie şi foarte mult firesc. Am promis, atunci când am scris proiectul, că voi realiza şi un blog şi a venit şi vremea lansării lui pe Net. Propun ca el să nu fie dedicat doar acestui proiect, ci tuturor evenimentelor în care sunt implicaţi români şi ucraineni. Îmi doresc cât mai mult proiecte din zona firescului, care să însemne cu adevărat ceva pentru cei ce participă, dar şi pentru simplii spectatori. Nu trăim nouă vieţi, precum pisica, ci una şi normal e ca în cadrul ei să realizăm lucruri cât mai interesante cu putinţă... Good luck, to us!
Pe urmele lui Eminescu
Timp de o săptămână, în iunie 2008, un grup de profesori şi studenţi de la Universitatea „Yuri Fedkovich" au fost protagoniştii primei etape a proiectului „Pe urmele lui Eminescu, pe jos”. Iniţiatorii proiectului au fost Asociaţiile „Floare albastră” şi „Car_pates” Botoşani, precum şi Departamentul pentru relaţii internaţionale al Universităţii din Cernăuţi, principalul finanţator fiind Primăria Botoşani. Practic, a fost vorba de un eveniment în care participanţii (ce au refăcut traseul urmat de Eminescu, în vremea lui, când a fugit de la şcoala din Cernăuţi), au fost din trei ţări. În afara botoşănenilor, ce au fost gazde, au mai fost implicaţi în proiect cinci studenţi ucraineni (Natalia, Liliia, Tetiana, Vira şi Sergii), precum şi profesorii lor Natalia Stratiichuk şi Anatolii Daneliuk. Cea de-a şasea studentă, Natalia Balaniuc, este din Republica Moldova, dar studiază la Cernăuţi.
Primire de zile mari în satele din Mihăileni
După ce au mers pe „Drumul haiducilor", pe malul Siretului, într-un peisaj de poveste, oaspeţii din Cernăuţi au fost primiţi de copiii şi profesorii de la Şcoala din Rogojeşti, cei mici întâmpindu-i cu un program folcloric în ucraineană. Bucuria a fost şi mai mare când au aflat că directoarea şcolii, Irina Vatamaniuc, este absolventă a Universităţii din Cernăuţi. La Cândeşti, unde şi-au instalat tabăra pe malul Siretului, a fost sărbătoare în toată legea. Gazde, de această dată, au fost Cornel Drai, directorul şcolii, Victor Semciuc - preşedintele Uniunii Ucrainenilor din judeţul Botoşani, Nicolae Giuraniuc, consilier local, o misie importantă având şi Constantin Ivaniciuc, profesor de geografie în Mihăileni, ce a fost translator pentru o zi. Ucrainenii le-au oferit celor din Cernăuţi şi o inedită plimbare cu căruţele prin satul lor, până la Ilie Polec - pensionar ce realizează mănăstiri miniaturale din lemn şi care a creat în jurul casei un spaţiu demn de un decorator de renume.
Numeroase întâlniri şi daruri pentru ucraineni
Responsabili de primiri de suflet pentru grupul venit să-l descopere pe Eminescu au mai fost Dănuţ Huţu, directorul şcolii din Vârfu Câmpului (ce le-a oferit monografii ale şcolii şi ale comunei, dar şi medalii legate de atestarea documentară a localităţii), Alecu Poenaru, învăţător la Şcoala Bohoghina – Bucecea şi învăţătorul Sergiu Manolache, din Cucorăni. Pe traseu, oaspeţii de dincolo de graniţă au vizitat biserici din alte secole, muzee etnografice, de-a lungul celor cinci zile având şi întâlniri cu primarii de Bucecea şi Gorbăneşti - Andron Ţâmpău şi Gică Iliescu. În tabăra de la Agafton, unde au fost cazaţi, Ludwig Schibinschi i-a avut invitaţi la focul de tabără, câteva seri la rând organizându-se aprige partide de fotbal între „Ucraina" şi „România”, la mare concurenţă cu meciurile de la televizor.
Cu gândul la Eminescu
Anatolii Daneliuk, conducătorul grupului de ucraineni, a adus cu el nu doar cărţi cu poezii ale lui Mihai Eminescu, în ucraineană şi în rusă, dar şi numeroase imagini ce au rămas în memoria calculatoarele şcolilor româneşti, cu locurile legate de Eminescu, de la Cernăuţi. În zona noastră, au ajuns la Memorialul Ipoteşti, la „lacul codrilor albastru”, în parcul „Mihai Eminescu", la „Uspenia" - unde a fost botezat poetul, popasul final fiind în satul Mihai Eminescu, din comuna Gorbăneşti. O bună perioadă de timp, rolul de translator a fost preluat de Ilie Caraş, român din Ucraina ce studiază la Liceul de Artă „Ştefan Luchian" din Botoşani. În opinia vizitatorilor şi Maria Tănase, elevă la Colegiul „Mihai Eminescu" din Botoşani, are potenţial de viitor traducător, de care va fi nevoie, pentru că în toamnă se va petrece a doua secvenţă a proiectului, un grup de tineri din Botoşani urmând a reface traseul invers (Carmen MORARU)
Primire de zile mari în satele din Mihăileni
După ce au mers pe „Drumul haiducilor", pe malul Siretului, într-un peisaj de poveste, oaspeţii din Cernăuţi au fost primiţi de copiii şi profesorii de la Şcoala din Rogojeşti, cei mici întâmpindu-i cu un program folcloric în ucraineană. Bucuria a fost şi mai mare când au aflat că directoarea şcolii, Irina Vatamaniuc, este absolventă a Universităţii din Cernăuţi. La Cândeşti, unde şi-au instalat tabăra pe malul Siretului, a fost sărbătoare în toată legea. Gazde, de această dată, au fost Cornel Drai, directorul şcolii, Victor Semciuc - preşedintele Uniunii Ucrainenilor din judeţul Botoşani, Nicolae Giuraniuc, consilier local, o misie importantă având şi Constantin Ivaniciuc, profesor de geografie în Mihăileni, ce a fost translator pentru o zi. Ucrainenii le-au oferit celor din Cernăuţi şi o inedită plimbare cu căruţele prin satul lor, până la Ilie Polec - pensionar ce realizează mănăstiri miniaturale din lemn şi care a creat în jurul casei un spaţiu demn de un decorator de renume.
Numeroase întâlniri şi daruri pentru ucraineni
Responsabili de primiri de suflet pentru grupul venit să-l descopere pe Eminescu au mai fost Dănuţ Huţu, directorul şcolii din Vârfu Câmpului (ce le-a oferit monografii ale şcolii şi ale comunei, dar şi medalii legate de atestarea documentară a localităţii), Alecu Poenaru, învăţător la Şcoala Bohoghina – Bucecea şi învăţătorul Sergiu Manolache, din Cucorăni. Pe traseu, oaspeţii de dincolo de graniţă au vizitat biserici din alte secole, muzee etnografice, de-a lungul celor cinci zile având şi întâlniri cu primarii de Bucecea şi Gorbăneşti - Andron Ţâmpău şi Gică Iliescu. În tabăra de la Agafton, unde au fost cazaţi, Ludwig Schibinschi i-a avut invitaţi la focul de tabără, câteva seri la rând organizându-se aprige partide de fotbal între „Ucraina" şi „România”, la mare concurenţă cu meciurile de la televizor.
Cu gândul la Eminescu
Anatolii Daneliuk, conducătorul grupului de ucraineni, a adus cu el nu doar cărţi cu poezii ale lui Mihai Eminescu, în ucraineană şi în rusă, dar şi numeroase imagini ce au rămas în memoria calculatoarele şcolilor româneşti, cu locurile legate de Eminescu, de la Cernăuţi. În zona noastră, au ajuns la Memorialul Ipoteşti, la „lacul codrilor albastru”, în parcul „Mihai Eminescu", la „Uspenia" - unde a fost botezat poetul, popasul final fiind în satul Mihai Eminescu, din comuna Gorbăneşti. O bună perioadă de timp, rolul de translator a fost preluat de Ilie Caraş, român din Ucraina ce studiază la Liceul de Artă „Ştefan Luchian" din Botoşani. În opinia vizitatorilor şi Maria Tănase, elevă la Colegiul „Mihai Eminescu" din Botoşani, are potenţial de viitor traducător, de care va fi nevoie, pentru că în toamnă se va petrece a doua secvenţă a proiectului, un grup de tineri din Botoşani urmând a reface traseul invers (Carmen MORARU)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)